Piste pentru biciclete: cum arată, istoria apariției și probleme

Mulți dintre voi aveți biciclete, dar nu sunt piste pentru aceste biciclete. Această afirmare este valabilă pentru aproape toate orașele din România. Ce este o pistă pentru bicicliști şi pentru ce este nevoie de ea? Cum arată o pistă pentru biciclete? Ce fel de piste pentru biciclete există? Răspunsurile la aceste întrebări – vezi mai jos.

Spre deosebire de logică și bunul simț, preocuparea pentru șoferi se manifestă prin repararea drumurilor vechi și construcția unora noi, prin schimbarea și îmbunătățirea regulilor de circulație în reglementarea deplasării, dar bicicliștii sunt lăsați de izbeliște pe autostradă sau, și mai rău, pe trotuare.

Ce este o pistă pentru biciclete?

Pista pentru biciclete poate fi atât un drum independent, cât și o porțiune limitată a drumului, care este destinat exclusiv pentru circulația bicicletelor.

În situația actuală: circulând pe astfel de rute, cicliștii sunt obligați să concureze pentru dreptul de a merge pe propriul drum nu doar cu motocicliștii dar și cu pietonii. De la drumul principal pista pentru biciclete trebuie să fie separată prin orice marcaje speciale, de un gazon sau de o frontieră. Există mai multe tipuri de piste pentru bicicliști:

Piste pentru biciclete într-o singură direcție

Pista într-o singură direcție de obicei este amplasată pe ambele părți ale autostrăzii principale. De multe ori ea este ușor ridicată deasupra nivelului drumului, pentru a nu complica circulația cu mașini, a conducătorilor neglijenți pe aceste porțiuni de drumuri. Astfel de drumuri pot fi întâlnite în majoritatea țărilor europene, în special – în Olanda și Danemarca.

În Statele Unite ale Americii, pistele pentru biciclete într-o singură direcție sunt separate de drumul principal nu doar printr-un marcaj special, dar şi de asemenea cu o zonă de tamponare, pentru o siguranță mai mare pentru bicicliști.

Pista pentru bicicletă în două direcții

Pista pentru bicicletă în două direcții este caracteristică pentru suburbii și pentru rute interurbane. Ele sunt adesea combinate cu pista pentru pietoni, sau sunt poziționate în imediata apropiere a trotuarului.

Asemenea piste sunt de obicei create pe drumurile cu o singură direcție pentru a asigura siguranța atât a bicicliștilor cât și a proprietarilor de automobile. De asemenea, aceste piste sunt potrivite pentru amplasare pe terasamente și trase pe o singură parte.

Piste izolate pentru biciclete

Pista izolată pentru bicicletă – este un traseu independent care este proiectat numai pentru bicicliști și este îngrădit de trafic prin borduri înalte.

În cazul în care pe pistele izolate pentru biciclete nu există nici un trotuar pentru pietoni în apropiere, atunci oamenilor le este permis să-l folosească.

Pista combinată pentru bicicletă

Pista combinată pentru bicicletă – este un concept special care există doar pe teritoriul țărilor CSI: pentru țările din Europa și a Statelor Unite ale Americii, pistele pentru biciclete sunt considerate doar acelea destinate bicicletelor, insa o simplă linie trasată pe trotuar – nu este altceva decât o încercare de a arunca praf în ochii bicicliștilor.

Pentru a putea călători cu bicicleta, s-a adoptat un sistem mondial de semne și marcaje rutiere care corespund Convenției din 1968. Principalele semne marcate sunt piste pentru biciclete și combinate, interzicerea trecerii cu bicicleta,  precum și un semn pentru automobiliști,  de avertizare cu privire la posibilă prezență a bicicliștilor.

Istorie şi modernizm

Primele piste pentru biciclete au apărut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea în Olanda. Pentru această țară, este caracteristic un număr mare de biciclete și bicicliști, de aceea către anii 20 ai secolului XX, proporția de biciclete ocupa 75% din traficul total al țării.

Astăzi la 1000 de locuitori olandezi revin un număr de 1010 biciclete, ceea ce indică o creștere constantă a interesului față de acest transport ecologic și util.

În afară de Olanda, secolul XX a fost rodnic pentru apariția de piste şi în Statele Unite ale Americii (Los Angeles – anul 1900), Germania și Anglia. Pistele pentru biciclete combinate cu trotuare au apărut în Suedia și Finlanda după război.

Și dacă anii 70 au fost marcați de scăderea de interes, nu numai la pistele pentru biciclete şi construcția lor, dar şi la interesul față de biciclete în general, la începutul secolului, datorită înrăutățirii situației ecologice, bicicleta a devenit din nou populară în rândul locuitorilor obișnuiți, având grijă de planetă și de sănătatea lor.

Pistele pentru biciclete şi conducătorii de autovehicule

Una dintre principalele probleme ale bicicliștilor și pistelor pentru biciclete este atârnarea intactă a automobiliștilor. Acest lucru este legat de lipsa unor reguli clare de circulație, precum și lipsa de ajustare a relației dintre bicicliști şi automobiliști. În unele situații, biciclistul – este membru cu drepturi depline al mișcării, în cealaltă – aproape pieton.

Pentru majoritatea țărilor în curs de dezvoltare, problema șoferilor neglijenți și utilizarea de piste pentru biciclete în alte scopuri este una dintre cele mai drastice probleme, desigur dacă nu atingeți problema existenței pistelor pentru bicicliști în general.

Una dintre dificultățile principale este respingerea totală a conceptului de piste pentru biciclete de către iubitorii de automobile: pentru ei pistele pentru biciclete sunt pur și simplu percepute ca o parte suplimentară a traseului, un loc de parcare gratuită sau un traseu confortabil pentru depășirea mașinilor din apropiere. Pentru ca această problemă să nu existe, experții recomandă  delimitarea pistelor pentru bicicliști de traseul pentru vehicule.

Pista pentru bicicletă: este pentru bicicliști sau pentru pietoni?

Una dintre șansele reale rapide și ușoare de a transforma orașul într-un orășel cu piste pentru biciclete – este de a le combina cu trotuare pentru pietoni. În ciuda faptului că mulți bicicliști, precum și pietoni, se opun unor astfel de practici, pentru țara noastră aceasta este singura opțiune rapidă către o comunitatea de ciclism.

Pistele pentru biciclete în oraș funcționează în mod normal, numai în cazul în care acestea sunt combinate într-un singur sistem care să acopere toate zonele orașului. Începând ” de nicăieri” și  terminând cu “nicăieri”  pistele nu au niciun rost.

Construirea unei infrastructuri extinse în țara noastră poate fi considerată inadecvată, din moment ce, cu greu în țara noastră, pistele pentru bicicliști vor fi încărcate, comparativ cu se întâmplă din acest punct de vedere în țări precum Germania sau Danemarca.

Prin urmare, această variantă a drumurilor mixte este cea mai acceptabilă soluție, mai ales că printr-un astfel de aranjament bicicliștii, în conformitate cu normele existente, pot circula pe autostrada  situată în apropierea pistelor.

Emergențele pe astfel de drumuri a conflictelor dintre sportivi și pietoni, atunci când unul îl abate din traseu pe altul sau invers, sau că unul dintre ei nu cedează trecerea altuia, nu este problema traseului în sine sau specificul acestuia, ci mentalitate și psihologia persoanei dintr-o anumită zonă.

Europa și Romania: o abordare diferită față de pistele pentru biciclete

Pentru Europa, prezența unor piste pentru biciclete în oraș – este un fenomen normal și obișnuit, în timp ce pentru țara noastreă- este o excepție de la regulă. Dar şi pentru a compara a “noastră” cu “a lor” nu prea putem: fiindcă pista de la noi este foarte scurtă și limitată, chiar şi în cazul orașelor mari precum București, Iași. Călătoria pe bicicletă prin întregul oraș, pe asemenea piste proiectate, va fi aproape imposibilă.

În țările europene, pistele pentru biciclete sunt rețele de drumuri extinse ce înconjoară întreaga țară. Olanda, Suedia, Danemarca și Germania – aceste țări nu sunt cu mult superioare dezvoltării noastre economice, dar dispun de o vastă rețea de piste pentru biciclete, dintre care cea mai faimoasă este renumita pista de biciclete Rein de peste 1.200 km, care trece prin Elveția, Germania și Țările de Jos.

La Copenhaga lungimea totală de piste pentru biciclete este de 350 km, în Helsinki – 700 km, în timp ce la Iași, de exemplu, în total de cel mult 18 km.

Experții atribuie lipsa de interes în circulația bicicletelor în Romania cu lipsa drumurilor și a unui nivel adecvat de siguranță pentru bicicliști. În același timp, oficialii afirmă că nu construiesc piste deoarece nu există bicicliști. Un fel de cerc vicios face imposibilă dezvoltarea deplină a ciclismului în țara noastră și apariția iminentă a infrastructurii necesare.

Rezultatul dezamăgitor nu este deloc în favoarea țării noastre: bicicleta este considerată – un semn de sărăcie, şi că o plimbare pe două roți  este specifică studenților sau bătrânilor de la sate.

Tendința tristă sugerează că dezvoltarea drumurilor  şi ciclismului în general, este în fază incipientă. Amatorii ciclismului merg în Europa pentru un drum neted și plăcut, cu aerul curat și emoțiile pozitive din călătorie.

Harta pistelor pentru biciclete în Romania

Toate pistele pentru bicicliști din Romania le găsiți pe click.ro

Video – Piste pentru bicicliști în Los Angeles

Articole similare:

Istoria primei biciclete Programe și aplicații pentru a crea și prin GPS-navigare Tipuri de frâne pentru biciclete Instrumentele necesare pentru repararea unei biciclete Mini-biciclete pliabile pentru bărbaţi şi femei Tipuri de biciclete – ce fel de biciclete există Cele mai neobişnuite biciclete din lume Cum să alegi casca de ciclism pentru bicicletă Cum să alegi antifurt pentru bicicletă Cum să alegi un rucsac turistic pentru călătoriile cu bicicleta Cum să alegi corect un ghidon pentru bicicletă Cum să alegi o bicicletă potrivită pentru un adult?